AVIZ
referitor la propunerea legislativă privind modificarea alin.(5) al art.29 din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate
Analizând propunerea legislativă privind modificarea alin. (5) al art.29 din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate (b117/07.03.2022), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/1433/15.03.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D276/15.03.2022,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și al art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea alin.(5) al art.29 din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în scopul stabilirii indemnizației de ședință pentru membrii Consiliului Național de Integritate la 20% din venitul salarial brut pe care îl încasează președintele Agenției, iar pentru președintele Consiliului Național de Integritate, la o indemnizație de ședință cu 10% mai mare decât cea de membru.
De asemenea, se preconizează ca suma indemnizațiilor de ședință într-o lună ale unui membru al Consiliului să nu poată depăși 80% din salariul brut al președintelui Agenției.
2. Prin conținutul său normativ, propunerea face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.117 alin.(3) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Camera Deputaților.
3. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
4. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat și a bugetului asigurărilor sociale de stat, devin incidente prevederile art.111 alin.(1) teza a doua din Constituția României, republicată, fiind necesar a se solicita punctul de vedere al Guvernului.
De asemenea, devin incidente prevederile art.15 din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, fiind obligatoriu ca în cuprinsul proiectului să se prevadă mijloacele necesare pentru acoperirea sporului de cheltuieli bugetare, precum și dispozițiile art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Totodată, trebuie respectate prevederile art.33 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care reglementează obligativitatea efectuării studiului de impact, precum și dispozițiile art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.
În acest sens, precizăm că, prin Decizia nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală.
5. Analizând conținutul Expunerii de motive, reiese faptul că soluția preconizată nu a fost precedată de o temeinică fundamentare, neluându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, așa cum prevede art.6 alin.(1) teza a doua din Legea nr.24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
De asemenea, semnalăm că instrumentul de prezentare și motivare nu prezintă în mod sistematizat și clar motivul emiterii actului normativ, insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, impactul financiar asupra bugetului general consolidat atât pe termen scurt, pentru anul curent, cât și pe termen lung (pe 5 ani), inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri, în acord cu dispozițiile art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Fără a ne pronunța asupra validității unor afirmații cuprinse în Expunerea de motive, cum ar fi că: ...modificările stabilite prin Legea nr.176/2010 în ceea ce privește cuantumul indemnizației membrilor CNI au avut loc în contextul măsurilor economic-financiare luate în perioada respectivă, ținând cont de constrângerile bugetare care au vizat interesul public, constituie situații extraordinare și de urgență, astfel cum s-a și invocat în OUG nr.27/2010, prin care s-a prelungit perioada de plafonare a unor categorii de indemnizații și remunerații, ținând cont de faptul că actualmente acel context economic-social s-a schimbat, propunem modificarea indemnizației de ședință a membrilor Consiliului Național de Integritate astfel cum este prezentată în prezenta inițiativă legislativă, relevăm că, potrivit art.6 alin.(1) din Legea nr.24/2000 republicată, cu modificările și completările ulterioare, proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile.
Totodată, semnalăm că, prin Decizia nr.139/2019, Curtea Constituțională a statuat că Fundamentarea temeinică a inițiativelor legislative reprezintă o exigență impusă de dispozițiile constituționale menționate, întrucât previne arbitrarul în activitatea de legiferare, asigurând că legile propuse și adoptate răspund unor nevoi sociale reale și dreptății sociale.
Ținând seama de jurisprudența instanței de contencios constituțional, în lipsa unei fundamentări temeinice a necesității reglementării, soluția legislativă preconizată este susceptibilă de a atingere dispozițiilor art.1 alin.(3) din Constituție, care consacră statul de drept și principiul dreptății.
Prin urmare, apreciem că este necesară o argumentare mai riguroasă în cadrul instrumentului de prezentare și motivare a situației de fapt care ar justifica promovarea prezentului demers legislativ, în sensul creșterii de 20-30 de ori a cuantumului indemnizației de ședință a persoanelor vizate.
6. Fără a ne pronunța asupra oportunității soluției legislative preconizate, sub rezerva celor de mai sus, pe plan redacțional și sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, prevăzute de Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la actuala formă, se rețin următoarele observații și propuneri:
6.1. La titlu, pentru evitarea folosirii în mod repetat a termenului privind, precum și pentru respectarea uzanței în redactare, propunem următoarea formulare a textului:
Lege pentru modificarea art.29 alin.(5) din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate.
Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru titlul Expunerii de motive.
6.2. La articolul unic, în vederea respectării uzanțelor în redactarea actelor normative, partea dispozitivă va fi reformulată astfel:
Articol unic. La articolul 29 din Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.535 din 3 august 2009, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (5) se modifică și va avea următorul cuprins:.
Referitor la norma propusă, aceasta se va reda între ghilimele și se va marca în debutul textului prin inserarea cifrei (5).
6.3. Având în vedere numeroasele intervenții legislative aduse actului normativ de bază după republicarea din anul 2009, în conformitate cu prevederile art.70 alin.(l) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm inserarea în finalul proiectului a unui articol distinct, marcat ca art.II, care să prevadă republicarea Legii nr.144/2007, cu următoarea formulare:
Art.II. - Legea nr.144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.535 din 3 august 2009, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificarea adusă prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.
În această situație, articolul unic va deveni Art.I.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.405/12.04.2022